 |
| Ne-am pornit la festival |
|
Încă din primele zile de promovare pe facebook, promitea a fi un
festival interesant, cu mîncare delicioasă, care să arate demențial,
care să fie deosebită de ceea ce putem mînca atunci cînd mergem la
restaurant și care să te ducă cu gîndul la ulicioarele din orașele
turistice europene, acolo unde cultura mîncărurilor de stradă este la un
nivel cu cea din localurile bine cotate. Un mare rol au avut pozele
care au relatat meniul participanților, mă bucur că organizatorii nu
s-au lenevit să facă poze de calitate, cu stil și de bun gust, pe mine
anume ele m-au determinat să merg la acest festival.
Și nu ar fi acesta un blog de gătit, dacă nu voi relata impresiile vis a vis de cum a avut loc evenimentul.
Să încep de la aceea că am avut geniala idee să mergem acolo la ora
cînd începe festivalul și nu mai tîrziu, pentru că altfel riscam să fiu
din pleiada celor rău nemulțumiți. Cînd am ajuns, am găsit cu ușurință
loc de parcare în cîmp, așa cum trebuiau să o facă toți și să nu își
lase mașinile pe marginea drumului și așa îngust. Era o coadă din vreo
30 persoane pînă a veni noi și din cîte am înțeles, acești oameni
stăteau acolo de o oră, pentru că făceau parte din primul val de
vizitatori. Au stat atîta timp pentru că era o singură intrare, doar doi
bodyguarzi și tot acest canal servea drept ieșire.
acesta e primul lucru la care ar trebui să se acorde atenție anul viitor
Am făcut o tură pe tot teritoriul ca să vedem cu ce au venit
participanții și de la ce începem "sărbătoarea stomăcelelor". Am rămas
plăcut surprinsă de vasta varietate și de faptul că pozele nu au mințit.
Prima stație a fost la echipa restaurantului
Chianti, de unde am
încercat bruschette cu somon și pizza mea preferată- Quattro Formaggi,
șampanie Ferrari, iar mai tîrziu și înghețata lor de casă- Nota 10
pentru toate! Ne-au placut la toți și ne-am simțit cu siguranță mai
aproape de Italia. Nu mi-a placut doar să stau la rînd 40 min, poate și
mai mult, dar chinul și plictiseala căldurilor au fost răcorite de
climatizoarele ce suflau cu aburi reci, în preajma cărora era plăcut să
stai.
A doua stație a fost stand-ul
Fermio, unde erau cele mai bune
prepelițe afumate și încălzite la grătar, alături de polenta coaptă și
salată de roșii mmm... tare mare gustoșenie! Cei care nu au reușit să
treacă pe acolo, sau care au venit și nu au mai găsit prepelițe, pentru
că s-au epuizat pe la prînz, trebuie neapărat să le încerce! Nu ați
mîncat așa ceva în viața voastră!
al doilea moment important care trebuie să atragă atenția organizatorilor-
să calculeze cît mai exact posibil numărul potențialilor vizitatori,
pentru ca participanții să poată calcula numărul de porții cu care să
vină și să nu fie situații de acest gen cînd stai ore în șir la cozile
interminabile și ajungi să nu ai ce mînca pentru că "Scuzați s-o
terminat".
A treia stație și ultima, cînd ne-am așezat pe iarbă să savurăm din bucatele alese, a fost la cei de la
Gastrobar.
Rîndul pentru a cumpăra porumb fiert și carne era impunător, am
așteptat și acolo de-a binelea, dar adevărul e că mușchiul de vită la
grătar era...
très bon!
Iar asta puteau să înțeleagă chiar și cei care l-au cerut well done
cred că. Apoi am gustat cel mai bun hummus, feta hummus și muhammara-
trei gustări pe care mi le-a recomandat cineva cît așteptam să fac
comanda și îi mulțumesc, au fost delicioase împreună cu pita coaptă. De
porumb nu mai zic, vedeți și voi cît de bine arată și credeți-mă că era
la fel de bun.
Tot la ei am găsit sticle de craft beer și spumant- tare bine asortate cu mîncarea pe care o aveau.
În linii generale am rămas mulțumită de acest eveniment și asta se
datorează faptului că era mîncare bună, care arăta fenomenal și avea
gust desăvărșit. Îmi pare rău că nu am reușit să gust din crabii,
burgherile negre, paella și peștele care mai erau acolo servite, dar
sper că data viitoare o voi face.
Mi-a plăcut lumea care era
acolo, parcă mai selectă, mai cumsecade, probabil tot datorită
participanților, întrucît au venit oaspeții acestora, cei care merg des
în acele localuri și care apreciază mîncare servită în ele. Majoritatea
erau binedispuși, comunicau pentru că mai toți găseau pe cineva
cunoscut, dar știu că mulți au rămas nemulțumiți, e ușor să explic și de
ce - închipuiți-vă oamenii care au stat o oră și ceva ca să intre, au
plătit 150 lei pentru biletul de intrare, cînd să treacă li s-a cerut să
arunce sticla cu apă pe care o aveau la ei, pentru că sunt parteneri de
la care trebuie să cumperi altă apă, au stat incă o bucată bună de
vreme la cozile interminabile pentru a cumpăra ceva de mîncare, deoarece
lumea vine flamîndă la stfel de evenimente- nemulțumirea crește în
proporție geometrică, iar cînd au ajuns să cumpere ceea ce vor ei, li se
spune că nu mai este. Adică cum credeți că vă simțiți cînd dai 150 lei
pentru a intra ca să cumperi mîncare , dar nici nu mai ai ce cumpăra din
ce vrei?! Nu chiar... așăi?
Și despre locație - a fost aleasă
perfect. Dacă nu era umbra care era, oamenii nu stăteau nici jumătate
din cît au stat să aștepte și nu cumpărau atîta mîncare, cui îi e foame
la +40C în soare de pește, burghere, pilaf și tot ce mai era acolo?!
Dar, dar, dar... era prea multă lume în acel spațiu.
Așa că la anu', să le fie de învățătură organizatorilor!
Iar din partea mea și a prietenilor cu care am venit- un Grand merci! A fost super delicios!
Într-o cratiță mijlocie, puneți 1 cană de orez, două căni de apă clocotită, cimbrul, sare și piper, acoperiți cu un capac și lăsați să fiarbă amestecînd ocazional. Feliați cepele și castraveciorii în robotul de bucătărie, dacă nu îl aveți sau vă este greu să îl scoateți din cămară, puteți face asta cu mîna :) Tocați pătrunjelul, amestecați-l cu un strop de oțet de la murături și un pic de sare.
