Picnic Food Fest

Ne-am pornit la festival

   Încă din primele zile de promovare pe facebook, promitea a fi un festival interesant, cu mîncare delicioasă, care să arate demențial, care să fie deosebită de ceea ce putem mînca atunci cînd mergem la restaurant și care să te ducă cu gîndul la ulicioarele din orașele turistice europene, acolo unde cultura mîncărurilor de stradă este la un nivel cu cea din localurile bine cotate. Un mare rol au avut pozele care au relatat meniul participanților, mă bucur că organizatorii nu s-au lenevit să facă poze de calitate, cu stil și de bun gust, pe mine anume ele m-au determinat să merg la acest festival.
     Și nu ar fi acesta un blog de gătit, dacă nu voi relata impresiile vis a vis de  cum a avut loc evenimentul.
     Să încep de la aceea că am avut geniala idee să mergem acolo la ora cînd începe festivalul și nu mai tîrziu, pentru că altfel riscam să fiu  din pleiada celor rău nemulțumiți. Cînd am ajuns, am găsit cu ușurință loc de parcare în cîmp, așa cum trebuiau să o facă toți și să nu își lase mașinile pe marginea drumului și așa îngust. Era o coadă din vreo 30 persoane pînă a veni noi și din cîte am înțeles, acești oameni stăteau acolo de o oră, pentru că făceau parte din primul val de vizitatori. Au stat atîta timp pentru că era o singură intrare, doar doi bodyguarzi și tot acest canal servea drept ieșire. acesta e primul lucru la care ar trebui să se acorde atenție anul viitor

    Am făcut o tură pe tot teritoriul ca să vedem cu ce au venit  participanții și de la ce începem "sărbătoarea stomăcelelor". Am rămas plăcut surprinsă de vasta varietate și de faptul că pozele nu au mințit. Prima stație a fost la echipa restaurantului Chianti, de unde am încercat bruschette cu somon și pizza mea preferată- Quattro Formaggi, șampanie Ferrari, iar mai tîrziu și înghețata lor de casă- Nota 10 pentru toate! Ne-au placut la toți și ne-am simțit cu siguranță mai aproape de Italia. Nu mi-a placut doar să stau la rînd 40 min, poate și mai mult, dar chinul și plictiseala căldurilor au fost răcorite de climatizoarele ce suflau cu aburi reci, în preajma cărora era plăcut să stai.


  A doua stație a fost stand-ul Fermio, unde erau cele mai bune prepelițe afumate și încălzite la grătar, alături de polenta coaptă și salată de roșii mmm... tare mare gustoșenie! Cei care nu au reușit să treacă pe acolo, sau care au venit și nu au mai găsit prepelițe, pentru că s-au epuizat pe la prînz, trebuie neapărat să le încerce! Nu ați mîncat așa ceva în viața voastră!

     al doilea moment important care trebuie să atragă atenția organizatorilor- să calculeze cît mai exact posibil numărul potențialilor vizitatori, pentru ca participanții să poată calcula numărul de porții cu care să vină și să nu fie situații de acest gen cînd stai ore în șir la cozile interminabile și ajungi să nu ai ce mînca pentru că "Scuzați s-o terminat".

 

  

     A treia stație și ultima, cînd ne-am așezat pe iarbă să savurăm din bucatele alese, a fost la cei de la Gastrobar. Rîndul pentru a cumpăra porumb fiert și carne era impunător, am așteptat și acolo de-a binelea, dar adevărul e că mușchiul de vită la grătar era... très bon! Iar asta puteau să înțeleagă chiar și cei care l-au cerut well done cred că. Apoi am gustat cel mai bun hummus, feta hummus și muhammara- trei gustări pe care mi le-a recomandat cineva cît așteptam să fac comanda și îi mulțumesc, au fost delicioase împreună cu pita coaptă. De porumb nu mai zic, vedeți și voi cît de bine arată și credeți-mă că era la fel de bun.
    Tot la ei am găsit sticle de craft beer și spumant- tare bine asortate cu mîncarea pe care o aveau.

   În linii generale am rămas mulțumită de acest eveniment și asta se datorează faptului că era mîncare bună, care arăta fenomenal și avea gust desăvărșit. Îmi pare rău că nu am reușit să gust din crabii, burgherile negre, paella și peștele care mai erau acolo servite, dar sper că data viitoare o voi face.
     Mi-a plăcut lumea care era acolo, parcă mai selectă, mai cumsecade, probabil tot datorită participanților, întrucît  au venit oaspeții acestora, cei care merg des în acele localuri și care apreciază mîncare servită în ele. Majoritatea erau binedispuși, comunicau pentru că mai toți găseau pe cineva cunoscut, dar știu că mulți au rămas nemulțumiți, e ușor să explic și de ce - închipuiți-vă oamenii care au stat o oră și ceva ca să intre, au plătit 150 lei pentru biletul de intrare, cînd să treacă li s-a cerut să arunce sticla cu apă pe care o aveau la ei, pentru că sunt parteneri de la care trebuie să cumperi altă apă, au stat incă o bucată bună de vreme la cozile interminabile pentru a cumpăra ceva de mîncare, deoarece lumea vine flamîndă la stfel de evenimente- nemulțumirea crește în proporție geometrică, iar cînd au ajuns să cumpere ceea ce vor ei, li se spune că nu mai este. Adică cum credeți că vă simțiți cînd dai 150 lei pentru a intra ca să cumperi mîncare , dar nici nu mai ai ce cumpăra din ce vrei?! Nu chiar... așăi?
    Și despre locație - a fost aleasă perfect. Dacă nu era umbra care era, oamenii nu stăteau nici jumătate din cît au stat să aștepte și nu cumpărau atîta mîncare, cui îi e foame la +40C în soare de pește, burghere, pilaf și tot ce mai era acolo?! Dar, dar, dar... era prea multă lume în acel spațiu.
Așa că la anu', să le fie de învățătură organizatorilor!

     Iar din partea mea și a prietenilor cu care am venit- un Grand merci! A fost super delicios!
















    

Cheesecake pentru Luluța

  
  Știți cît de importantă este o alimentație echilibrată pentru bebeluși, mai ales în primii ani de viață, atunci cînd regimul alimentar este contorolat de părinți și aceștia hotărăsc ce li se permite și ce nu. V-aș povesti o mulțime de lucruri despre cum mă strădui să îi construiesc fetiței mele un sistem de nutriție sănătos (că doar ar constitui o introducere adecvată a acestei postări), dar nu vreau să pierd timpul în zadar cu mamele care își hrănesc copiii la 2 ani cu mîncarea pe care o prepară pentru maturi, cu tot ce vrei și gătită cum vrei, adesea nesănătos; cu ciocolate; bomboane; sucuri din pachet și alte prostii care nu sunt pentru virsta lor, pe care întrebîndu-le dacă consideră normal acest lucru iți zic că esti pedantă, se supără sau și mai rău, te acuză că nu faci același lucru cu copilul tău. Pînă la urmă, fiecare părinte face alegerea sa despre cum sau ce este corect.
     Eu vreau doar să vă împărtăș o metodă prin care o pot convinge pe Maria-Andreea să iși mănînce porția de brînză în fiecare zi ori mai rar, dar să o facă și sper că o să vă fie de folos. Varianta mai jos expusă este una foarte ușor de preparat, o sa îi lase încîntați pe copii ca și aspect și mai ales o să îi determine să mănînce brînză, ceea ce este foarte important în alimentația lor.

Ingrediente:

4 biscuiți pentru copii (să fiți atenți ca în compoziția acestora să fiezahăr și nu substituitori)
1 linguriță de iaurt
50g brînză
50g fructe la alegere

                                         Metodă de preparare:

1.      Fărîmați biscuiții și mestecații cu o linguriță de iaurt, acesta înlocuiește untul din cheesecake-ul pentru maturi, dar la fel de bine ajută la formarea unei consistențe necesare, puneți-l la fundul paharului și presați un pic cu o lingură. Puteți folosi orice vas, dar unul de sticlă prin care se văd straturile, va fi cel mai potrivit.
2.      Mixați cu un robot de bucătărie brînza pînă obțineți o cremă fină. Apoi adăugați fructele tot aici, dacă vreți, le puteți pune pe pereții paharului sau le fărîmîțați aparte și le turnați deasupra, le puteți pune și ca simplu ornament deasupra cremei de brînză, cum doriți așa faceți, rezultatul oricum va fi unul bun dacă depuneți suflet.
        Puneți paharele pentru cîteva min la frigider și apoi le puteți servi copiilor, avînd grijă să nu fie prea rece. Să aibă poftă copii!
   
   
         Eu am făcut cîteva variante de unde vă puteți inspira. Nu am adăugat zahăr pentru că fructele sunt dulci, pentru că nu adaug zahăr în mîncarea pentru copilul meu și pentru că Maria mănîncă cu  mare plăcere acest desert și fără zahăr. Sper același lucru să facă și copiii D-stră!